luni, 12 noiembrie 2012

Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) - in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - �n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI - incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete; - inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%. - plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare; - rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste. IUNIE - daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete; - pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli; - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. �n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna; - este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii; - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului; - intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace; - continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. IULIE - Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. AUGUST - grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile; - continua recoltarea castravetilor pentru muraturi; - strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor; - spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient; - fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare; - pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu; - continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi; - in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii; - incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri; - nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie; - daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale; - pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara. SEPTEMBRIE - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. �n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. OCTOMBRIE - se scot cartofii de toamna; - morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita; - se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi; - rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc; - se recolteaza varza si se pune la murat; - se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina; - se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata; - se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii; - se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume; - Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor; - se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele; - se aduna porumbul care este copt; - se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda; - pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. NOIEMBRIE - pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan; - sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita; - se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc; - zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei; - varza se recolteaza tot acum; - toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.
Plantarea pomilor fructiferi si lucrarile din primul an Operatia de plantare reprezinta, pentru pomul tanar, o expunere serioasa la numerosi factori de stres. Dintre acestia, cel mai important este legat de afectarea sistemului redicular, care se petrece la scoaterea pomului din solul pepinierei pentru a fi replantat in alta parte. Cu aceasta ocazie, o mare parte din perisorii absorbanti ai radacinilor se rup chiar daca se lucreaza cu mare atentie. Totodata se pot rupe si ramificatii principale ale radacinii mai ales in cazul radacinilor pivotante ce pot patrunde la peste o jumatate de metru adancime in primul an. In afara de aceasta, plantarea la locul definitiv implica schimbari de microclimat, de compozitie chimica a solului, etc. Daca pe langa toti acesti factori intervine si o lipsa serioasa de umiditate a solului, atunci procentul de prindere poate fi serios afectat. Acesta este si principalul motiv pentru care toamna este considerata ca anotimp propice plantarilor de pomi. Acestea pot incepe odata cu desfrunzirea (sfarsitul lui septembrie - octombrie) pe terenuri pregatite cu cateva luni inainte. Este recomandat ca plantarile sa fie incheiate cu 10-15 zile inainte de aparitia ingheturilor de la sfarsitul toamnei. Alt motiv pentru care plantarile de toamna sunt preferate este intrarea pomilor in repaus vegetativ pe durata iernii. Nevoile de hranire in tot acest timp sunt mult reduse, crutand radacina de eforturi mari si oferindu-i astfel suficient timp de adaptare. Plantarile de primavara, desi nu se recomanda, se practica totusi. O primavara secetoasa poate pune probleme serioase puietilor care urmeaza sa intre rapid in vegetatie. De aceea, in aceasta situatie este necesara irigarea (udarea, daca e vorba de un singur pom) a pomilor proaspat plantati. Plantarea pomilor Inainte de inceperea plantarii pomului sau pomilor, daca este vorba de o livada, aveti nevoie de: - balegar fermentat: 1 galeata/pom); - balega proaspata de vita: 1 galeata/pom; - apa; - pamant galben: 1 galeata/25 pomi; - 200 g ingrasamant complex: (N, P, K)/pom. Intr-una din gropile sapate in vederea plantarii si aflata in centrul terenului se va pregati o "mocirla" formata din 1 parte balega proaspata de vita, 1 parte apa peste care se adauga pamant galben pana cand, prin amestecare continua, se obtine o pasta de consistenta medie. In aceasta pasta se vor cufunda complet radacinile pomului sau pomilor fasonati, atatia cati incap in groapa (in cazul ca infiintati o livada). Fasonarea pomilor se executa cu o foarfeca de pomi bine ascutita. Se aplica ata la radacini, cat si la ramificatiile trunchiului, daca exista. Astfel, prin taiere, se elimina DOAR radacinile uscate, rupte sau ranite. Daca, in momentul plantarii, pomul tanar se prezinta ca o varga neramificata aceasta se va reteza, deasupra unui mugure, la o inaltime de 1-1,25 m. Aceasta e inaltimea de prioectare a trunchiului si, in functie de optiuni, dimensiunea indicata poate fi mai mare sau mai mica. Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri: - reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin operatia de dezgropare; - incepera taierilor de formare a coroanei pomului. Prima ramificatie care se va indeparta de la inel este lastarul concurent (in cazul in care acesta nu a fost indepartat in pepiniera). Lastarul concurent este prima ramificatie crescuta imediat sub cresterea anuala a varfului. Acesta are, de regula, o orientare verticala si poate fi la fel de viguros ca si varful insusi. In situatia in care lastarul concurent are o crestere mai convenabila decat varful, din punctul de vedere al pozitiei, vigorii, etc., acesta va fi oprit si se va elimina varful. In acest caz va trebuie eliminata ramificatia de sub lastarul concurent ales ca ax de prelungire. Se va verifica daca in acest caz mai raman suficiente ramificatii pentru proiectarea primului etaj de ramificatii principale. Urmatorul pas este alegerea celor cateva ramificatii principale (dintre cele care exista) care vor constitui sarpantele viitoarei coroane. In acest moment este absolut obligatoriu sa va fi hotarat deja asupra formei de coroana dorita. Revenind, pomii care nu incap in groapa cu ingrasamant se depoziteaza intr-un loc umbros si se invelesc cu saci umeziti. Plantarea incepe de la capatul primului rand in cazul livezilor, unde se va aduce un pom bine mocirlit si o galeata de balegar. Tot timpul vor fi respectate urmatoarele reguli importante: - in zona de deasupra punctului de altoire se poate observa, pe o parte a tulpinii, o zona mai inchisa uneori, pigmentata cu muschi. Aceasta este partea dinspre nord orientata in pepiniera. Si in livada sau gradina, indiferent unde plantati pomul, aceasta orientare trebuie respectata, in sensul ca pomul trebuia plantat cu acea parte indreptata spre nord; - punctul de altoire, vizibil fara dificultate, va trebui sa se situeze la suprafata solului, dau nu mai sus de aceasta. Cu respectarea acestor reguli se va trece la plantarea pomului. O persoana va aseza pomul mocirlit si fasonat, cat mai pe centrul gropii. Daca varfurile radacinilor se aseaza pe fundul gropii, iar punctul de altoire este la nivelul solului se vor arunca mai multe lopeti de pamant luat pentru a face groapa si acesta se va tasa cu piciorul peste radacini. Peste acest prim strat gros de aproximativ 5 cm de pamant se va presara un strat tot de 5 cm de balegar fermentat. Se va continua cu adaugarea si tasarea straturilor de pamant de suprafata (dat la o parte cand s-a facut groapa) si balegar si apoi doar cu a pamantului scos din fundul gropii, atunci cand a fost sapata. Daca groapa este cu mult mai adanca decat inaltimea radacinii, atunci ea se va umple cu pamant de suprafata pana la inaltimea necesara. Acesta se va tasa usor. In continuare se va proceda ca mai sus. In cazul plantarilor de primavara, la radacina fiecarui pom se va face cate un dig circular, menit sa dirijeze apa catre radacina pomului, iar la plantarile de toamna, la radacina fiecarui pom se va face cate un musuroi de pamant de 30-40 cm, menit sa protejeze zona de altoire impotriva inghetului. In cazul livezilor, pe masura ce operatia de plantare evolueaza este bine sa se faca o verificare vizuala, pe randuri, ca toti pomi sa fie in linie, inainte de a-i planta. Se va elimina astfel neajunsul ca la incheierea unui rand sa se constate ca unul sau mai multi pomi nu sunt aliniati perfect cu ceilalti. Urmatoarea actiune este fixarea in pamant a tutorilor (bete ajutatoare de care se leaga tulpina pomului). Inainte de aceasta, este indicata cufundarea varfurilor tutorilor in gudron, smoala topita sau arderea superficiala a acestora. Este recomandabil ca tutorii sa se amplaseze in partea de nord a pomilor lasand un spatiu de doua degete intre tutore si pom. In cazul plantarilor de toamna, inainte de legarea pomului de tutore se va proteja tulpina acestuia impotriva rozatoarelor prin infasurarea cu folie de polietilena sau alte materiale de protectie. Dupa plantarile de primavara aceasta operatie poate fi facuta sau nu, dupa situatia existenta in zona. Legarea puietilor de tutore se poate face cu sfoara, rafie, benzi de plastic, nuiele de rachita, etc. Se va asigura cel putin o zona de tampon formata din paie, iarba uscata, foi, etc. Aceasta trebuie sa impiedice ranirea scoartei prin contact cu tutorele in timpul vanturilor puternice. Lucrarile specifice in primul an de la plantare Sfaturile urmatoare se aplica pomilor plantati toamna si se refera la ingrijirea pomului in iarna ce urmeaza plantarii. In ceea ce priveste pomii plantati primavara, lucrarile despre care se vorbeste in continuare se vor aplica din primavara viitoare. Puietii plantati toamna au stat peste iarna in repaus vegetativ, la fel ca si cei plantati primavara. In iarna ce urmeaza plantarii de toamna se va aplica un tratament cu un insecticid. Administrarea acestuia se face in lunile ianuarie - februarie, intr-o zi cu temperaturi de peste 0 grade Celsius si cu vant slab. In vara ce urmeaza dupa plantarea pomilor, plivitul lastarilor in tinerele coroane trebuie facut cu multa atentie, dar el este necesar in mod obligatoriu. Acum vor fi franati in crestere lastarii concurenti prin ciupirea varfurilor acestora atunci cand au deja lungimi de 15-20 cm (sfarsitul lunii mai si inceputul lui iunie). Tot acum vor fi indepartati complet lastarii crescuri inspre interiorul coroanei sau cele atacate de boli sau colonii de daunatori. Tocmai tarziu in vara, adica atunci cand formatiunile scurte au deja un mugure terminal se pot aplica taierile de vara (sfarsitul lui iulie). Astfel lastarii laterali crescuti pe ramificatiile principale vor fi eliminati pentru aerisirea interiorului coroanei. Lastarii cu lungimi medii, crescuti vertical se vor reduce pana la jumatate din lungime. Lastarii subtiri, dar foarte lungi (peste 30 cm) vor fi scurtati dupa 8-9 frunze de la baza. Acolo unde se remarca aglomerari de vegetatie se vor opera rariri. Daca in vara s-au aplicat taieri corespunzatoare, in iarna nu mai sunt necesare decat taierile de reducere a prelungirii ramurilor de schelet. In anii care urmeaza anului plantarii lucrarile in livada se diversifica si prezinta particularitati legate de specie, soi, etc. Ele nu mai pot fi tratate global cum s-a procedat pana acum cu pregatirea terenului si plantarea propriu-zisa.
Plantele sanitar feresc gradina de daunatori Uneori, pur si simplu nu stii ce sa mai faci ca sa scapi de insectele daunatoare din gradina. O solutie foarte practica si eficienta poate fi cultivarea unor plante sanitar sau plante medicament. Aceste plante contin niste substante foarte puternice, care nu sunt deloc pe placul insectelor daunatoare, al ciupercilor sau al bacteriilor. Este posibil ca unele plante sa se regaseasaca deja in gradina ta, chiar daca nu stiai cat de benefice sunt pentru protejarea altor plante de atacul daunatorilor. Hreanul Hreanul este una dintre cele mai eficiente plante sanitar din gradina, deoarece contine un nivel ridicat de sulfuri de alil, substanta cu miros puternic si intepator. Este indicat sa cultivi hrean printre randurile de legume, in special printre legumele care atrag afide si musculite. Datorita calitatilor sale de planta medicament, hreanul poate combate ciuperca Monilia, care ataca pomii fructiferi si produce boli numite monilioze. Prin urmare, poti cultiva hrean si in apropierea pomilor fructiferi. Specialistii spun ca infuzia de hrean poate combate chiar si nesuferitii gandaci de Colorado, insa ai nevoie de cantitati destul de mari, in functie de suprafata pe care vrei sa o tratezi. Ardeiul iute Ardeii iuti sunt si ei eficienti in combaterea daunatorilor din gradina. Pe langa faptul ca se protejeaza pe sine, ardeiul iute actioneaza ca un gardian si asupra plantelor din jur. Ca planta sanitar, ardeiul iute indeparteaza limacsii si melcii din gradina. Chiar daca ai un spatiu special destinat culturii de ardei iuti, este indicat sa-i plantezi si de-al lungul altor culturi, pentru a le proteja. Pelinul Multi considera pelinul ca fiind o buruiana, insa aceasta planta are proprietati terapeutice si, mai mult, iti protejeaza coacazul si agrisul de atacul ruginei. Daca ai in gradina astfel de arbusti fructiferi, este indicat sa plantezi si pelin in apropiere. Prin uleiurile volatile pe care le emana, pelinul inhiba rugina coacazului. Crizantema salbatica Crizantema salbatica, Tanacetum cinerariaefolium, este o planta sanitar deosebit de eficienta, deoarece contine un insecticid natural puternic, denumit piretrina. Complet inofensiva pentru oameni si animale, piretrina este foarte toxica pentru unele insecte daunatoare. Substanta din crizantema salbatica provoaca moartea prin asfixiere la gandacul de Colorado, paduchii de frunze, paduchii lanosi, tripsii si cicadele. Usturoiul si ceapa Usturoiul si ceapa sunt plante sanitar eficiente, insa nu atat de eficiente precum celelalte mentionate. Deoarece contin alicina, usturoiul si ceapa pot combate daunatori precum afidele, paianjenii rosii, musca de varza si melcii. Alicina protejeaza plantele din jurul usturoiului si al cepei de ciupercile ce produc rugini si fainari. Este recomandat sa cultivi cateva fire de usturoi si de ceapa in apropierea tufelor de trandafiri, pentru a te asigura ca frumoasele tale flori nu vor fi atacate de boli si daunatori. Tot langa tufele de trandafiri poti cultiva levantica. Aceasta planta apara speciile rosaceae de paduchii frunzelor.
Pregateste pomii fructiferi pentru iarna Pomii fructiferi au nevoie de cateva pregatiri pentru a supravietui perioadei de iarna. In functie de varsta acestora, sunt recomandate cateva lucrari ale arborilor fructiferi din gradina. 1 Pomii fructiferi maturi Indeparteaza ramurile uscate ale pomilor fructiferi maturi pentru a indeparta daunatorii si a proteja copacul. Pomii fructiferi maturi, care au facut fructe, se culeg in prima jumatate a toamnei, cu exceptia soiurilor cu fructe care se culeg in ultima luna de toamna. 2 Noii pomi fructiferi din gradina Daca vrei sa plantezi pomi fructiferi noi in gradina, acum este momentul. Toamna, acestia se planteaza in pamant la o adancime de aproximativ 30 cm. Foloseste un pamant de calitate, cu ingrasamant si apa, pentru a-l pune pe fundul gropii. Dupa ce asezi copacul si astupi groapa cu pamant, uda planta moderat. Pe langa pomii fructiferi care se planteaza acum, se mai poate imbogati gradina cu arbusti fructiferi. Construieste in jurul noii plante un musuroi in asa fel incat acesta sa protejeze partea inferioara a copacului sau arbustului. 3 Toaletarea pomilor fructiferi Aduna toate frunzele cazute, fructele stricate, ramurile uscate si celelalte resturi. Dupa adunarea acestora, gramezile se ard, pentru a asigura igiena gradinii si pentru a proteja solul si pomul respectiv. Daca exista pomi fructiferi care nu produc fructe sau sufera de o boala in stadiu avansat, acestia se defriseaza si se pot inlocui cu noi pomi fructiferi. Este indicat ca atunci cand plantezi un copac in locul altuia sa fie vorba despre acelasi tip de pom fructifer (mar inlocuit cu mar etc) si de acelasi soi. Coroana trebuie curatata astfel incat sa fie indepartate crengile uscate, frunzele si pentru ca desimea acesteia sa fie optima. In acest mod se asigura necesarul de lumina pentru pomul fructifer respectiv, in functie de specia acestuia. Inainte de inghetarea pamantului, de pe pomi se indeparteaza drajonii folosind o cazma. Copacul, insa, nu trebuie lovit, pentru a nu favoriza accesul daunatorilor. 4 Tratamente de protejare a copacilor fructiferi Din luna noiembrie, cand pomii fructiferi sunt golasi, este important ca acestia sa fie tratati pentru a rezista peste iarna. In general, copacilor li se aplica tratamente fungicide pe baza de cupru. Exista tratamente fitosanitare care se aplica cu scopul de a proteja copacii de afide, acarieni, fainare, paduchi testosi, rapan etc. O alta protectie de care au nevoie pomii fructiferi si nu numai o reprezinta protectia impotriva variatiilor mari de temperatura. Trunchiul copacilor se varuieste pentru ca acesta sa nu aiba de suferit din cauza gerului si a incalzirilor si racirilor succesive. 5 Fertilizeaza si lucreaza solul din gradina Solul din jurul pomilor fructiferi poate fi fertilizat organic pentru ca pomii sa fie pregatiti pentru perioada de iarna. In acelasi timp, este recomandat ca solul din jurul pomilor fructiferi sa fie sapat, pentru a permite apei sa ajunga la radacini.
Deficienta de calciu la plantele din gradina Calciul este o substanta nutritiva esentiala pentru plantele din gradina. Un sol care contine o cantitate insuficienta de calciu va influenta negativ dezvoltarea plantelor. Descopera, in continuare, cum poti trata deficienta de calciu la plantele din gradina! Influenta calciului asupra plantelor din gradina este majora. Pe langa faptul ca ajuta la dezvoltarea peretilor celulari, calciul are si rolul de a transporta alte substante hranitoare, necesare plantelor. Prin urmare, deficienta de calciu la plante poate avea urmari neplacute, afectand serios intreaga recolta. Simptomele deficientei de calciu Pentru a putea trata lipsa de calciu din sol, este important sa detectezi problema. In acest sens, te vei putea baza pe anumite simptome, care vor "trada" lipsa sau o cantitate insuficienta de calciu din pamant. Deficienta de calciu la plantele din gradina poate lua forme variate. Printre simptomele generale se numara necroza marginilor la frunzele tinere, rasucirea frunzelor si, in cele din urma, uscarea mugurilor. Intr-o prima faza, vor fi afectate partile noi ale plantei, insa, intr-un final, intreaga planta va avea de suferit. La rosii si ardei gras, de exemplu, deficienta de calciu se traduce prin putrezirea partiala a fructului. La mar, problema va fi identificata prin aparitia unor pete maronii (amare la gust) pe suprafata fructelor. Telina se va confrunta cu o dezvoltare insuficienta a frunzelor centrale. Tratarea deficientei de calciu Deficienta de calciu la plantele din gradina poate fi tratata in functie de dimensiunea suprafetei afectate. Daca deficienta nu afecteaza decat o suprafata mica din gradina, o poti remedia cu ajutorul cojilor de oua. Cojile de oua sfaramate se vor descompune in sol si vor elibera calciul necesar plantelor. Pastreaza toate cojile de la ouale pe care le folosesti intr-un container neacoperit in exteriorul casei. Inainte de a le folosi, asigura-te ca ai clatit foarte bine cojile de oua, pentru ca eventualele reziduuri sa nu atraga daunatori. In continuare, adauga cojile de oua sfaramante la baza rasadurilor in timpul sezonului de plantare - coaja de la o jumatate de ou ar trebui sa fie suficienta pentru o planta. Daca ai de tratat o portiune mai mare din gradina, este indicat sa adaugi calciu in sol sub o alta forma. In situatia in care pamantul din gradina este acid, poti adauga var. Acesta este disponibil in mai multe forme, ce actioneaza in feluri diferite: • Carbonatul de calciu (CaCo3) elibereaza treptat calciul in sol, de aceea nu se recomanda aplicarea sa daca urmaresti obtinerea unor rezultate rapide. De regula, carbonatul de calciu este adaugat in pamant pentru a-i creste pH-ul. • Dolomita are avantajul de a oferi si un aport de magneziu, pe langa cel de calciu. Si dolomita se elibereaza treptat in sol. • Oxidul de calciu (varul nestins sau varul ars) are o actiune rapida, insa trebuie utilizat cu precautie, deoarece poate afecta negativ plantele. • Hidroxidul de calciu (varul stins) este obtinut prin combinarea oxidului de calciu cu apa. Este aplicat, de regula, pe pomii din gradina pentru a-i feri de inghet si de daunatori. In general, insa, nu se foloseste si in agricultura.
Cum sa scapi de daunatorii din gradina in mod natural Tratarea culturilor in mod natural este primul pas catre o gradina organica. Acest lucru nu presupune acceptarea fructelor cu viermi sau a legumelor bolnave, deoarece aceste probleme pot fi rezolvate foarte usor, asa cum o faceau bunicii nostri. Iata cateva sfaturi care te vor ajuta sau ai parte de fructe si legume gustoase si sanatoase, fara a folosi substante chimice. 1 Foloseste un pesticid organic Lipsa timpului sau a cunostintelor in domeniul gradinaritului te pot face sa te indrepti catre un pesticid in primul moment in care observi aparitia unui daunator. Inainte de a face acest lucru, este foarte important sa identifici cu exactitate problema si sa alegi solutia potrivita pentru tipul de plante si pentru tipul de daunator. Atunci cand ai stabilit aceste lucruri, precum si daunele ce pot aparea (nu toate insectele dauneaza culturilor de gradina ; din contra, unele ajuta) orienteaza-te catre un pesticid organic. Un astfel de produs nu contine substante chimice si astfel ai siguranta ca recolta ta este 100% naturala si sanatoasa. 2 Trateaza plantele si nu daunatorii De multe ori se intampla ca plantele sa isi schimbe aspectul atunci cand nu primesc resursele necesare pentru o buna crestere. In plus, lipsa de nutrienti le poate face vulnerabile in fara bolilor si daunatorilor. Astfel, este foarte important sa stabilesti daca trebuie sa tratezi solul (prin udari, fertilizari sau smulgerea buruienilor) sau trebuie sa extermini daunatorii. 3 Combina culturile Nu exista daunatori care afecteaza toate plantele, florile sau legumele in acelasi mod. Desi te poate atrage ideea sa ai o gradina plina de trandafiri sau ti-ai propus ca vara viitoare sa obtii o recolta bogata de rosii, riscul ca o cultura mare sa fie distrusa este extrem de ridicat. Culturile combinate se protejeaza reciproc, iar in cazul in care una este afectata de un daunator, ai siguranta ca nu iti va fi distrusa intreaga gradina…4 Respecta lantul trofic Foarte multe insecte, animalute si pasari ajuta culturile mai mult decat crezi. Daca apelezi la spray-ul de insecte sau la pesticid de fiecare data cand vezi o vietate in gradina, vei distruge multe din beneficiile sale naturale. Buburuzele, de exemplu, se hranesc cu afide (paduchii de fruza care dau un aspect extrem de neplacut si pot distruge, in timp, planta). Pasarile se hranesc cu larve, viermi si gandaci, in timp ce broastele, soparlele si chiar serpii curata gradina de alte insecte si daunatori. 5 Informeaza-te Este foarte important sa afli care sunt daunatorii ce pot ameninta o anumita cultura si sa stii cum ii poti indeparta. Iata cateva trucuri
Combate omizile din gradina in mod natural Daca este ceva de ce ar trebui sa te temi in aceasta perioada a anului, atunci clar este vorba despre omizi. Paroase, negre, verzi, cu dungi, mici, mai mari, incovoiate, drepte sau lungi, omizile invadeaza gradina si curtea si nu au nicio jena sa cada pe tine atunci cand te deplasezi pe sub pomii fructiferi. Dar nu faptul ca ajung pe tine este ingrijorator, ci pagubele pe care aceste mici vietati le pot produce legumelor, fructelor si florilor tale. Omizile sunt, de fapt, larve ale fluturilor care se hranesc exclusiv cu frunzele plantelor. Din acest motiv, omizile sunt considerate unii dintre cei mai mari daunatori ai gradinii. Dupa ce in aceasta primavara ti-am sugerat cum sa-ti protejezi gradina de capuse si de tantari, acum a venit momentul sa te ajutam si in lupta cu omizile. Tine cont ca omizile se urca foarte usor si pe zidurile casei si pot intra chiar si in casa daca tii geamul deschis. Combate omizile cu ulei de neem Uleiul de neem este un pesticid natural care nu are efecte adverse asupra plantelor sau asupra ta. Singura tinta a uleiului de neem o reprezinta daunatorii din gradina, printre acestia numarandu-se si omizile. Este indicat sa fii atent in momentul in care pulverizezi uleiul de neem pe plantele afectatate de omizi, deoarece aceasta substanta poate anihila inclusiv insectele benefice in gradina, cum ar fi albinele. Strange omizile cu mana Colectarea manuala a omizilor este cea mai prietenoasa metoda prin care poti scapa de acesti daunatori. Daca te gandesti ca din respectivele omizi urmeaza sa ia nastere fluturi senzationali, poate nu te tenteaza sa le omori cu solutii chimice. Protejeaza-ti mainile cu manusi, ia o galeata de care nu ai nevoie si treci la actiune. Culege toate omizile pe care le vezi in gradina ta. Strange-le intr-o galeata, iar apoi elibereaza-le undeva departe de casa ta. Daca vrei sa te asiguri ca omizile nu vor face pagube nicaieri, atunci anihileaza-le cu o solutie pe baza de sapun lichid si apa. Cultiva plante detestate de omizi Omizile nu suporta mirosul emanat de anumite plante, cum ar fi levantica, pelinul, salvia si menta. Daca vrei sa reduci numarul omizilor sau sa le alungi definitiv, cultiva aceste plante in gradina cu legume sau in apropierea pomilor fructiferi. Atrage pasari care se hranesc cu omizi In perioada in care omizile obisnuiesc sa-ti devasteze gradina, poti recurge la cei mai priceputi exterminatori ai omizilor: pasarile. Pentru a atrage pasarile in gradina, este indicat sa agati in pomi mici recipiente cu graunte. Broastele si soparlele iti sunt si ele de folos in combaterea omizilor. In curte iti este ceva mai usor sa scapi de omizi, pentru ca ratele si gainile le considera delicioase si nu vor ezita sa le manance daca ajung la ele. Combate omizile cu usturoi Probabil stii deja ca usturoiul poate fi un pesticid natural foarte eficient in gradina. Daca te confrunti cu un numar mic de omizi, din loc in loc, le poti anihila cu un amestec de usturoi, ardei iute si apa. Pulverizeaza apa "picanta" in zonele afectate de omizi si in scurt timp vei observa ca larvele au disparut. Ceaiuri contra omizilor Cele mai eficiente ceaiuri impotriva omizilor sunt cele din pelin, hrean, tutun si rubarbar. Ce faci daca metodele naturale nu dau rezultate Coloniile de omizi pot fi, uneori, mult prea numeroase pentru a le putea face fata cu metode naturale. In acest caz, ai nevoie de un insecticid sistemic care otraveste omizile.