Activitatea sexuala si supraponderabilitatea
Dorinta sexuala Supraponderabilitatea afecteaza dorinta sexuala. Dar aceasta problema poate fi rezolvata cu mici schimbari. Conceptul de sexy si obezitatea se potrivesc ca apa si uleiul. Pentru persoanele care deja se lupta cu problemele legate de greutatea corporala si probleme de imagine, aceste mesaj puternic poate inhiba chiar si cel mai activ libido.
S-a dovedit ca mesajele culturale nu sunt sigurele implicate. Noile studii sugereaza ca anumite conditii fizice care insotesc obezitatea afecteaza si ele dorinta sexuala, determinand o scadere si mai mare a libidou-ului la persoanele supraponderale.
Vestea buna este ca fiecare poate aduce unele modificari corpului pentru a creste dorinta sexuala:
- pierderea in greutate, chiar si 5 kg poate determina cresterea productiei de hormoni sexuali;
- consumarea unei cantitati mai mari de alimente nutritive, care controleaza colesterolul si glicemia;
- exercitii fizice care sa creasca fluxul sanguin de la nivelul pelvisului;
- acceptarea corpului indiferent de marimea acestuia;
- persoana sa creada in propria senzualitate;
Se poate incepe prin identificarea obstacolelor fizice si psihologice care pot sta in calea unei vieti sexuale implinite.
Cuprins
1.Dorinta sexuala2.Cum afecteaza supraponderabilitatea viata sexuala3.Schimbari mici pentru cresterea dorintei sexuale4.Gandirea pozitiva5.Solicitarea ajutorului Cum afecteaza supraponderabilitatea viata sexuala Conform unor studii recente pana la 30% dintre persoanele obeze prezinta probleme de dorinta sexuala si performanta. Deseori, aceste probleme sunt determinate de condtitiile fizice care insotesc obezitatea. Problemele medicale cum ar fi colesterolul crescut sau rezistenta la insulina pot avea un impact asupra performantei sexuale, care in schimb are impact asupra dorintei sexuale, in special la barbati.
Intrucat aceste doua afectiuni pot determina ingustarea vaselor de sange de la nivelul penisului, in special cand incep sa se formeze placile de aterom la acest nivel, pot apare impotenta sau disfunctia sexuala. Barbatii nu sunt singurii cu probleme sexuale determinate de o vascularizatie precara. Cercetarile arata ca dorinta sexuala si performanta sexuala a femeilor supraponderale sunt afectate de aceleasi probleme.
Cand vasele de sange ale clitorisului si vaginului sunt afectate de ateroscleroza, corpul femeii devine mai putin responsiv la stimuli sexuali iar dorinta scade.
Complicatii sunt importante pentru ambele sexe: cu cat este mai obeza o persoana cu atat este mai crescut nivelul globulinei care leaga hormonal sexual testosteron. Cu cat mai mult testosteron este legat de aceasta globulina cu atat mai putin este disponibil in circulatie pentru a stimula dorinta.
Schimbari mici pentru cresterea dorintei sexuale Pierderea in greutate chiar si pana la 5 kg poate determina o crestere semnificativa a productiei de testosteron. Modificarile in dieta – cum ar fi o dieta saraca in grasimi si consumul unei cantitati mari de legume si fructe – care ajuta la controlul nivelului de colesterol si al glicemiei – poate ajuta la cresterea dorintei sexuale, chiar daca nu implica si scadere ponderala.
De asemeni, exercitiile fizice realizate nu pentru pierderea kilogramelor ci pentru imbunatatirea circulatiei pelvine pot aduce ameliorari semnificative, in special la femei. Exercitiile fizice si o gandire pozitiva pot face femeia sa se simta mai bine in propria piele, iar aceasta stare de relaxare este mai propice unei activitati sexuale de succes.
Gandirea pozitiva Spre exemplu, mentinerea sub control a problemelor fizice este suficient pentru unii oameni pentru a aprinde flacara dorintei. Pentru altii, acest lucru poate sa nu fie suficient. Expertii spun ca un obstacol in a avea o viata sexuala implinita este, indiferent de greutatea corporala, imaginea de sine.
Ei spun ca inabilitatea persoanei de a-si accepta propria greutate le poate face sa doarma singure intr-un pat dublu. In timp ce imaginea de sine afecteaza atat barbatii cat si femeile, expertii sunt de accord ca femeile simt mai mult acest impact. Sunt experti care spun ca si femeile care au un partener iubitor se pot vedea neatractive sexual daca imaginea lor de sine nu este conforma “normelor”.
Solicitarea ajutorului Desi modificarile mici in stilul de viata alaturi de imbunatatirea imaginii de sine pot creste dorinta sexuala, daca femeia inca nu se poate vedea suficient de atractiva poate solicita ajutor profesional. Cel mai bine este ca persoana sa solicite mai intai ajutorul medicului de familie.
Dar daca persoana crede ca are nevoie de ajutor specializat este bine sa se adreseze unui psihoterapeut cu experienta in problemele legate de imaginea de sine si greutatea corporala. De retinut si faptul ce desi studiile arata ca 30% dintre persoanele supraponderale au probleme sexuale, celelelte 70% functioneaza bine.
luni, 1 februarie 2010
Salata de ton marinat - o sursa gustoasa de Omega 3
Dupa cum este bine stiut, carnea de peste este bogata in vitamina D si acizi grasi Omega 3: 100 grame de ton contin 900 mg EPA - acid eicosapentenoic - si DHA - docosahexenoic (surse de grasimi Omega 3). Introducerea in alimentatia zilnica a alimentelor bogate in acizi grasi Omega 3 amelioreaza problemele cauzate de tensiunea arteriala ridicata. Totodata, cosumul de acizi grasi omega 3 corelat cu un risc mai redus de diabet zaharat.
Salata de ton marinat
Pentru: 4 portii
Timp de preparare: 15 min + 1 ora
Dificultate: usor
4 linguri ulei de masline
200 g fileu proaspat de ton
1 morcov
40 g de ciuperci la conserva
4 g de piper roz
3 linguri de otet de vin rosu
200 g spanac tanar
sare
piper
1.Fileurile de ton se taie cuburi, apoi se marineaza cu otet aromatizat de vin rosu, piper roz si putina sare.
2.Continutul se lasa la marinat in frigider timp de cel putin o ora.
3.Taiati tulpinile spanacului, spalati-le in mai multe ape, apoi scurgeti-le bine si lasati-le sa se usuce.
4.Spalati ciupertile si taiati-le in cuburi.
5.Curatati morcovul, spalati-l si taiati-l cuburi sau dati-l prin razatoare.
6.Pe un platou, asezati spanacul in mijloc si ornati-l cu pestele marinat.
7.Presarati ciupercile si morcovii si adaugati sare si piper.
8.Stropiti continutul cu ulei de masline, chiar inainte de servire.
Va dorim pofta buna!
Dupa cum este bine stiut, carnea de peste este bogata in vitamina D si acizi grasi Omega 3: 100 grame de ton contin 900 mg EPA - acid eicosapentenoic - si DHA - docosahexenoic (surse de grasimi Omega 3). Introducerea in alimentatia zilnica a alimentelor bogate in acizi grasi Omega 3 amelioreaza problemele cauzate de tensiunea arteriala ridicata. Totodata, cosumul de acizi grasi omega 3 corelat cu un risc mai redus de diabet zaharat.
Salata de ton marinat
Pentru: 4 portii
Timp de preparare: 15 min + 1 ora
Dificultate: usor
4 linguri ulei de masline
200 g fileu proaspat de ton
1 morcov
40 g de ciuperci la conserva
4 g de piper roz
3 linguri de otet de vin rosu
200 g spanac tanar
sare
piper
1.Fileurile de ton se taie cuburi, apoi se marineaza cu otet aromatizat de vin rosu, piper roz si putina sare.
2.Continutul se lasa la marinat in frigider timp de cel putin o ora.
3.Taiati tulpinile spanacului, spalati-le in mai multe ape, apoi scurgeti-le bine si lasati-le sa se usuce.
4.Spalati ciupertile si taiati-le in cuburi.
5.Curatati morcovul, spalati-l si taiati-l cuburi sau dati-l prin razatoare.
6.Pe un platou, asezati spanacul in mijloc si ornati-l cu pestele marinat.
7.Presarati ciupercile si morcovii si adaugati sare si piper.
8.Stropiti continutul cu ulei de masline, chiar inainte de servire.
Va dorim pofta buna!
Compatibilitatea sexuala
Ce inseamna a fi compatibil?De multe ori ne intrebam ce inseamna “a fi compatibili”, exista vreun instrument de masurare a acesteia, si mai ales, cum explicam “potrivirea” sexuala? Sunt convinsa ca primul gand ce va va trece prin minte e legat de marime. Ei bine, aflati ca nu asta conteaza!
Chiar daca ne putem ascunde “nepotrivirea” in spatele explicatiei medicale – anatomice si functionale – a durerilor, inflamatiilor, a lungimii, grosimii, odata ce exista Dragoste, Implicare Emotionala si Fantezie majoritatea cuplurilor se potrivesc.Atunci cand femeia sustine cu tarie ca nu marimea e importantanta totul e OK, insa situatia devine dificila pentru barbati a caror “dotare” nativa nu a fost prea darnica.
In realitate, foarte rar se intampla ca doi oameni sa fie legati de compatibilitatea organelor sexuale. Ganditi-va pentru o secunda la sutele de ani in care relatia sexuala venea doar dupa oficializarea casatoriei, dupa ce intre viitorii soti se creau “angajamente”, legaturi stranse de familie, iar “institutia casatoriei” nu prea accepta divortul – traiau acei oameni o viata intrega de chin si suferinta? Atunci inseamna ca parteneriatul sexual nu e chiar atat de important pe cat am vrea sa credem.
Unii ar purea spune, tot raportandu-se la “istorie” sau “filosofie populara” ca “sexul face si desface” sau “toate se rezolva-n pat”. Da, ne putem gandi la cat de important e sexul pentru stabilitatea temporara a unei relatii daca aruncam o privire asupra studiilor de specialitate: atunci cand “merge” conteaza in proportie de 20%, cand “nu merge” cantareste mult mai mult – 80%.
Dar “cum nu merge”? Inseamna ca exista o incompatibilitate? Cum e sa nu ne potrivim? Se strica masinaria dragostei sau vorbim de cu totul altceva: a fi compatibili sexual presupune ca atitudinile, comportamentele, asteptarile, fantezii noastre si ale partenerului sa convearga, la un moment dat.Nu suntem compatibili din prima noapte, avem nevoie de timp, de intimitate pentru “a-l invata” pe celalalt ce si cum imi place; de unde si expresia “ce s-a intamplat odata nu se stie daca se va mai intampla si a doua oara, ce s-a intamplat de doua ori sigur se va intampla si a treia oara”. Deci, placerea, extazul vine odata cu “pofta de celalalt
Rolul compatibilitatii sexualeSusNimeni nu poate afirma ca intr-o relatie satisfacatoare pentru cei doi, sexul conteaza cel mai mult, nu e suficient pentru a ne tine conectati, pentru a ne stimula dorinta de a fi cu acel om. Insa, apreciem, de foarte multe ori, compatibilitatea sexuala dupa frecventa momentelor de intimitate si ce ne facem atunci cand pentru unul dintre ei satisfacator este de 4 ori/an iar pentru celalalt de 4 ori/saptamana?
Cu siguranta, relatia dintre cei doi va avea de suferit, decalajul e mult prea mare!!! Cine greseste, cel cu un libidou scazut sau cel cu apetitul “normal”? nici unul si amandoi! Ar putea fi vorba de o “negociere” asupra frecventei cu care sa faci dragoste? Unii cercetatori spun ca Da, e in avantajul relatiei si intimitatii sa-ti “planifici” saptamanal numarul partidelor de sex, astfel “jocul” devine amuzant cand trebuie sa-I amintesti partenerului ca a ramas “restant” si trebuie sa “plateasca” penalizari.
In plus, aceiasi cercetatori sunt de parere ca “nu trebuie sa asteptam sa ne vina cheful” deoarece acuzele de oboseala si durere de cap isi gasesc rezolvarea tocmai in “medicamentul universal” (acea aspirina a saracului) numit sex. Efectele revigorante ale “dusului de hormoni” sunt explicate de specialisti chiar si prin invadarea trupului de serotonina si ocitocina, binecunoscutele “ingrediene” ale relaxarii.
Compatibilitatea sexuala are insa izvorul, greu de crezut, in intimitatea emotionala a cuplului si chiar se recomanda ca prima noapte de dragoste sa vina dupa ce s-a creat acel “angajament” – inteles ca dorinta si nevoie de celalalt. Avem oare rabdarea necesara?
Secretele compatibilitatii sexualeSusRomantismul, tandretea, imbratisarile, saruturile si atingerile sub clar de luna mai sunt oare secretele compatibilitatii sexuale? Multi spun ca Da si mai ales pentru debutul fericit al unei relatii, ne dezvoltam pulsiunea si dorinta sexuala pentru partener “gustand” din fiecare cate putin.A fi compatibili sexual inseamna sa avem atitudini identice in ceea ce priveste sexul: sa ne putem impartasi, fara jena, fanteziile sexuale, sa ne dezvoltam sexualitatea prin celalalt, sa ne simtim “completi”, impliniti prin partenerul nostru, sa ne exploram si rafinam simturile, sa ne afisam nuditatea fara retineri.
Respectarea dorintelor sexuale ale partenerului este o regula de baza a potrivirii sexuale, “performanta” orgasmului nefiind doar o calitate personala ci a dinamicii jocului erotic, care se creeaza si recreeaza de cei doi, fiecare asumandu-si dorinta si placerea celuilalt.Oamenii isi arata mai intai interesul pentru gandurile si trairile partenerului, isi doresc intimitatea si, in felul acesta isi dau curajul de a-si descoperi trupurile, in toata goliciunea lor. Daca oferi partenerului ceea ce isi doreste vei fi, inevitabil, satisfacut deoarece si el, la randu-i, va fi dispus sa-ti gratifice interesul pentru placerea lui.
Acest tip de comunicare si daruire sexuala reciproca este apanajul unei relatii profunde, nicidecum al intalnirilor de-o noapte. Conectarea emotionala este sursa sexului de calitate, a unei relatii sanatoase si in afara patului.Sexul nu rezolva (poate doar temporar) profunzimea unei relatii. Implicarea sexuala poate crea probleme doar dupa ce romantismul a palit.
De multe ori salvarea relatiei consta in a face sex cu acea persoana, dar “reconectarea” e doar fizica si pentru scurt timp. A fi cu cineva doar pentru un parteneriat sexual e insuficient, ne dorim sa traim mitul “celeilalte jumatati”, sa simtim acea relatie speciala in care ACEA persoana te iubeste atat de mult incat te-a asteptat, inca inainte de a te cunoaste.Daca singurul criteriu al relatiei este compatibilitatea sexuala atunci nu vei depasi “accidentele” partenerului, nu vei fi poate suficient de tolerant in ecuatia “cat investesc – cat primesc”.
Ce inseamna a fi compatibil?De multe ori ne intrebam ce inseamna “a fi compatibili”, exista vreun instrument de masurare a acesteia, si mai ales, cum explicam “potrivirea” sexuala? Sunt convinsa ca primul gand ce va va trece prin minte e legat de marime. Ei bine, aflati ca nu asta conteaza!
Chiar daca ne putem ascunde “nepotrivirea” in spatele explicatiei medicale – anatomice si functionale – a durerilor, inflamatiilor, a lungimii, grosimii, odata ce exista Dragoste, Implicare Emotionala si Fantezie majoritatea cuplurilor se potrivesc.Atunci cand femeia sustine cu tarie ca nu marimea e importantanta totul e OK, insa situatia devine dificila pentru barbati a caror “dotare” nativa nu a fost prea darnica.
In realitate, foarte rar se intampla ca doi oameni sa fie legati de compatibilitatea organelor sexuale. Ganditi-va pentru o secunda la sutele de ani in care relatia sexuala venea doar dupa oficializarea casatoriei, dupa ce intre viitorii soti se creau “angajamente”, legaturi stranse de familie, iar “institutia casatoriei” nu prea accepta divortul – traiau acei oameni o viata intrega de chin si suferinta? Atunci inseamna ca parteneriatul sexual nu e chiar atat de important pe cat am vrea sa credem.
Unii ar purea spune, tot raportandu-se la “istorie” sau “filosofie populara” ca “sexul face si desface” sau “toate se rezolva-n pat”. Da, ne putem gandi la cat de important e sexul pentru stabilitatea temporara a unei relatii daca aruncam o privire asupra studiilor de specialitate: atunci cand “merge” conteaza in proportie de 20%, cand “nu merge” cantareste mult mai mult – 80%.
Dar “cum nu merge”? Inseamna ca exista o incompatibilitate? Cum e sa nu ne potrivim? Se strica masinaria dragostei sau vorbim de cu totul altceva: a fi compatibili sexual presupune ca atitudinile, comportamentele, asteptarile, fantezii noastre si ale partenerului sa convearga, la un moment dat.Nu suntem compatibili din prima noapte, avem nevoie de timp, de intimitate pentru “a-l invata” pe celalalt ce si cum imi place; de unde si expresia “ce s-a intamplat odata nu se stie daca se va mai intampla si a doua oara, ce s-a intamplat de doua ori sigur se va intampla si a treia oara”. Deci, placerea, extazul vine odata cu “pofta de celalalt
Rolul compatibilitatii sexualeSusNimeni nu poate afirma ca intr-o relatie satisfacatoare pentru cei doi, sexul conteaza cel mai mult, nu e suficient pentru a ne tine conectati, pentru a ne stimula dorinta de a fi cu acel om. Insa, apreciem, de foarte multe ori, compatibilitatea sexuala dupa frecventa momentelor de intimitate si ce ne facem atunci cand pentru unul dintre ei satisfacator este de 4 ori/an iar pentru celalalt de 4 ori/saptamana?
Cu siguranta, relatia dintre cei doi va avea de suferit, decalajul e mult prea mare!!! Cine greseste, cel cu un libidou scazut sau cel cu apetitul “normal”? nici unul si amandoi! Ar putea fi vorba de o “negociere” asupra frecventei cu care sa faci dragoste? Unii cercetatori spun ca Da, e in avantajul relatiei si intimitatii sa-ti “planifici” saptamanal numarul partidelor de sex, astfel “jocul” devine amuzant cand trebuie sa-I amintesti partenerului ca a ramas “restant” si trebuie sa “plateasca” penalizari.
In plus, aceiasi cercetatori sunt de parere ca “nu trebuie sa asteptam sa ne vina cheful” deoarece acuzele de oboseala si durere de cap isi gasesc rezolvarea tocmai in “medicamentul universal” (acea aspirina a saracului) numit sex. Efectele revigorante ale “dusului de hormoni” sunt explicate de specialisti chiar si prin invadarea trupului de serotonina si ocitocina, binecunoscutele “ingrediene” ale relaxarii.
Compatibilitatea sexuala are insa izvorul, greu de crezut, in intimitatea emotionala a cuplului si chiar se recomanda ca prima noapte de dragoste sa vina dupa ce s-a creat acel “angajament” – inteles ca dorinta si nevoie de celalalt. Avem oare rabdarea necesara?
Secretele compatibilitatii sexualeSusRomantismul, tandretea, imbratisarile, saruturile si atingerile sub clar de luna mai sunt oare secretele compatibilitatii sexuale? Multi spun ca Da si mai ales pentru debutul fericit al unei relatii, ne dezvoltam pulsiunea si dorinta sexuala pentru partener “gustand” din fiecare cate putin.A fi compatibili sexual inseamna sa avem atitudini identice in ceea ce priveste sexul: sa ne putem impartasi, fara jena, fanteziile sexuale, sa ne dezvoltam sexualitatea prin celalalt, sa ne simtim “completi”, impliniti prin partenerul nostru, sa ne exploram si rafinam simturile, sa ne afisam nuditatea fara retineri.
Respectarea dorintelor sexuale ale partenerului este o regula de baza a potrivirii sexuale, “performanta” orgasmului nefiind doar o calitate personala ci a dinamicii jocului erotic, care se creeaza si recreeaza de cei doi, fiecare asumandu-si dorinta si placerea celuilalt.Oamenii isi arata mai intai interesul pentru gandurile si trairile partenerului, isi doresc intimitatea si, in felul acesta isi dau curajul de a-si descoperi trupurile, in toata goliciunea lor. Daca oferi partenerului ceea ce isi doreste vei fi, inevitabil, satisfacut deoarece si el, la randu-i, va fi dispus sa-ti gratifice interesul pentru placerea lui.
Acest tip de comunicare si daruire sexuala reciproca este apanajul unei relatii profunde, nicidecum al intalnirilor de-o noapte. Conectarea emotionala este sursa sexului de calitate, a unei relatii sanatoase si in afara patului.Sexul nu rezolva (poate doar temporar) profunzimea unei relatii. Implicarea sexuala poate crea probleme doar dupa ce romantismul a palit.
De multe ori salvarea relatiei consta in a face sex cu acea persoana, dar “reconectarea” e doar fizica si pentru scurt timp. A fi cu cineva doar pentru un parteneriat sexual e insuficient, ne dorim sa traim mitul “celeilalte jumatati”, sa simtim acea relatie speciala in care ACEA persoana te iubeste atat de mult incat te-a asteptat, inca inainte de a te cunoaste.Daca singurul criteriu al relatiei este compatibilitatea sexuala atunci nu vei depasi “accidentele” partenerului, nu vei fi poate suficient de tolerant in ecuatia “cat investesc – cat primesc”.
Simptomele depresiei Persoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).
De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).
De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata
Depresia - tristetea patologica
Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate.
Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt "daramati" pentru o perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca. In cazul in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabila sa isi continue viata profesionala si sa faca fata activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie, persoana respectiva poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la suicid. In aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea unui tratament sunt esentiale.
Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a cauta ajutor deoarece considera ca acest lucru este o dovada de slabiciune personala sau un defect de caracter sau cred ca trebuie sa fie capabili sa iasa singuri din aceasta stare.
Astazi se stie ca depresia, ca si orice alta afectiune medicala, are o baza biologica si chimica. Tratamentul depresiei este sigur si de regula eficace chiar si in cazul persoanelor cu depresie severa. Cauze - Ce anume cauzeaza depresia este un subiect intens studiat in prezent.
Expertii considera ca predispozitia genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea de medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din creier, denumite neurotransmitatori, ducand la aparitia depresiei.
Situatiile care pot declansa un episod de depresie sunt:
- unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru indepartarea durerii sau steroizii; de obicei simptomele depresive dispar odata ce medicamentul este oprit
- tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale
- dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile scazute ale fierului (anemia)
- afectiunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul
- infectiile, cum ar fi infectiile virale sau infectiile ficatului sau ale creierului
- factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi
- factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate.
- varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie
- presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta
- consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substanta
- sindromul premenstrual cronic
- menopauza
- durerea cronica
- stresul
- oboseala
- nasterea recenta.
Factori de risc Anumiti factori cresc riscul de depresie. Daca o persoana are o ruda de gradul intai, cum ar fi tatal sau mama, cu depresie, riscul de aparitie a depresiei la persoana respectiva este de pana la trei ori mai mare decat in populatia generala.
Daca a existat in trecut un episod de depresie, probabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare.
Alti factori de risc pentru depresie sunt:
- afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare
- o afectiune severa, continua (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronica
- probleme maritale
- consumul de alcool sau de droguri
- administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele pentru indepartarea durerii sau steroizii
- un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in somaj (acest lucru este valabil mai ales la varstnici, care pot avea multi factori stresanti sociali, cum ar fi faptul ca devin dependenti de altii pentru a fi ingrijiti)
- anumite conditii medicale generale, precum anemia sau afectiunile tiroidiene
- o afectiune severa descoperita recent
- o interventie chirurgicala recenta
- un istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie
- o ingrijorare excesiva, constanta sau o anxietate excesiva
- o tulburare de alimentatie
- o tulburare anxioasa.
Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt:
- nasterea recenta
- folosirea de anticonceptionale orale (la unele femei, contraceptivele pot imbunatati dispozitia)
- un istoric de tulburare disforica premenstruala (sindrom premenstrual sever).
SimptomeSusPersoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).
De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.
SimptomeSusPersoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).
De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.
SimptomeSusPersoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).
De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.
Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate.
Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt "daramati" pentru o perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca. In cazul in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabila sa isi continue viata profesionala si sa faca fata activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie, persoana respectiva poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la suicid. In aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea unui tratament sunt esentiale.
Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a cauta ajutor deoarece considera ca acest lucru este o dovada de slabiciune personala sau un defect de caracter sau cred ca trebuie sa fie capabili sa iasa singuri din aceasta stare.
Astazi se stie ca depresia, ca si orice alta afectiune medicala, are o baza biologica si chimica. Tratamentul depresiei este sigur si de regula eficace chiar si in cazul persoanelor cu depresie severa. Cauze - Ce anume cauzeaza depresia este un subiect intens studiat in prezent.
Expertii considera ca predispozitia genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea de medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din creier, denumite neurotransmitatori, ducand la aparitia depresiei.
Situatiile care pot declansa un episod de depresie sunt:
- unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru indepartarea durerii sau steroizii; de obicei simptomele depresive dispar odata ce medicamentul este oprit
- tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale
- dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile scazute ale fierului (anemia)
- afectiunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul
- infectiile, cum ar fi infectiile virale sau infectiile ficatului sau ale creierului
- factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi
- factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate.
- varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie
- presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta
- consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substanta
- sindromul premenstrual cronic
- menopauza
- durerea cronica
- stresul
- oboseala
- nasterea recenta.
Factori de risc Anumiti factori cresc riscul de depresie. Daca o persoana are o ruda de gradul intai, cum ar fi tatal sau mama, cu depresie, riscul de aparitie a depresiei la persoana respectiva este de pana la trei ori mai mare decat in populatia generala.
Daca a existat in trecut un episod de depresie, probabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare.
Alti factori de risc pentru depresie sunt:
- afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare
- o afectiune severa, continua (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronica
- probleme maritale
- consumul de alcool sau de droguri
- administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele pentru indepartarea durerii sau steroizii
- un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in somaj (acest lucru este valabil mai ales la varstnici, care pot avea multi factori stresanti sociali, cum ar fi faptul ca devin dependenti de altii pentru a fi ingrijiti)
- anumite conditii medicale generale, precum anemia sau afectiunile tiroidiene
- o afectiune severa descoperita recent
- o interventie chirurgicala recenta
- un istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie
- o ingrijorare excesiva, constanta sau o anxietate excesiva
- o tulburare de alimentatie
- o tulburare anxioasa.
Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt:
- nasterea recenta
- folosirea de anticonceptionale orale (la unele femei, contraceptivele pot imbunatati dispozitia)
- un istoric de tulburare disforica premenstruala (sindrom premenstrual sever).
SimptomeSusPersoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).
De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.
SimptomeSusPersoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).
De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.
SimptomeSusPersoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.
Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.
Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.
In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.
In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.
Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.
Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).
Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).
De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.
6 temeri pentru care nu te bucuri de orgasm
Din cele observate de colegii mei si cu mine pe parcursul anilor, aspectele psihologice care pot deranja factorul senzational al sexualitatii par a urma liniile definitorii ale genurilor. Pentru barbati, chestiunile de maxima importanta sunt dimensiunea penisului si temerile legate de performanta. Femeile, pe de alta parte, par a intampina dificultati in a-si acorda ele insele permisiunea de a se bucura de senzualitatea si sexualitatea lor.
Un motiv pentru acest lucru este faptul ca modelele de atitudine ignoranta persista chiar si astazi. Inca mai aud comentarii de genul: "Mi s-a spus ca numai 'fetelor rele' le place sexul" sau "Am fost invatata ca trebuie sa fac sex pentru ca e de datoria mea.N-am stiut ca e posibil sa-mi placa".
Un alt motiv pentru care femeile sunt retinute este acela al parerii proaste despre imaginea propriului corp. Cunosc multe femei care ar prefera mai degraba sa nu faca sex deoarece se simt grase si neatractive. Dupa cum mi-a spus o clienta, "Nu ma simt bine daca fac sex pentru ca nu ma simt in largul meu atunci cand partenerul se uita la corpul meu".
Aceste atitudini sunt nefericite. Ele te retin sa fii propria stapana a sexualitatii tale si sa ajungi sa te cunosti in profunzime, astfel incat sa fie alungate asemenea sentimente negative. In orice caz, acestea nu sunt singurele aspecte acre iti pot reduce capacitatea de a gusta din plin placerea atunci cand faci dragoste. Le-am identificat pe cele sapte care sunt cele mai obisnuite la femei:
Impresia proasta despre corp
Majoritatea femeilor cu care discut au o problema legata de imaginea proprie a corpului lor. Chiar si cele mai frumoase femei din lume gasesc ceva care sa nu le placa la corpurile lor. Nu lasa o imagine negativa despre propriul corp sa stea in calea satisfactiei tale sexuale.
Cu siguranta, partenerului tau ii place corpul tau asa cum este si te gaseste foarte atragatoare. Femeile sunt mult mai aspre cu ele insele decat partenerii lor. In cadrul cercetarilor facute, barbatii indica faptul ca standardele lor de atractivitate sunt mult mai lejere decat cele apartinand femeilor.
Din cele observate de colegii mei si cu mine pe parcursul anilor, aspectele psihologice care pot deranja factorul senzational al sexualitatii par a urma liniile definitorii ale genurilor. Pentru barbati, chestiunile de maxima importanta sunt dimensiunea penisului si temerile legate de performanta. Femeile, pe de alta parte, par a intampina dificultati in a-si acorda ele insele permisiunea de a se bucura de senzualitatea si sexualitatea lor.
Un motiv pentru acest lucru este faptul ca modelele de atitudine ignoranta persista chiar si astazi. Inca mai aud comentarii de genul: "Mi s-a spus ca numai 'fetelor rele' le place sexul" sau "Am fost invatata ca trebuie sa fac sex pentru ca e de datoria mea.N-am stiut ca e posibil sa-mi placa".
Un alt motiv pentru care femeile sunt retinute este acela al parerii proaste despre imaginea propriului corp. Cunosc multe femei care ar prefera mai degraba sa nu faca sex deoarece se simt grase si neatractive. Dupa cum mi-a spus o clienta, "Nu ma simt bine daca fac sex pentru ca nu ma simt in largul meu atunci cand partenerul se uita la corpul meu".
Aceste atitudini sunt nefericite. Ele te retin sa fii propria stapana a sexualitatii tale si sa ajungi sa te cunosti in profunzime, astfel incat sa fie alungate asemenea sentimente negative. In orice caz, acestea nu sunt singurele aspecte acre iti pot reduce capacitatea de a gusta din plin placerea atunci cand faci dragoste. Le-am identificat pe cele sapte care sunt cele mai obisnuite la femei:
Impresia proasta despre corp
Majoritatea femeilor cu care discut au o problema legata de imaginea proprie a corpului lor. Chiar si cele mai frumoase femei din lume gasesc ceva care sa nu le placa la corpurile lor. Nu lasa o imagine negativa despre propriul corp sa stea in calea satisfactiei tale sexuale.
Cu siguranta, partenerului tau ii place corpul tau asa cum este si te gaseste foarte atragatoare. Femeile sunt mult mai aspre cu ele insele decat partenerii lor. In cadrul cercetarilor facute, barbatii indica faptul ca standardele lor de atractivitate sunt mult mai lejere decat cele apartinand femeilor.
Descifreaza enigma punctului G
Descoperit acum aproximativ 60 de ani de catre sexologul german Ernest Grafenberg, punctul G a starnit, de-a lungul timpului, multe dezbateri intre sexologi si nu numai. Sa vedem, totusi, ce este acest punct G care ne da batai de cap atat noua, femeilor, cat si iubitilor nostri.
Unde este localizat...
Aceasta zona erogena, sub forma unei boabe de mazare, este constituita dintr-o masa musculara cu mai multi nervi. Punctul G este localizat la aproximativ cinci centimetri in interiorul vaginului spre abdomen, in spatele osului pubian (intre uretra si vagin) - distanta variaza in functie de fiecare dintre noi. Este dificil de localizat si de aceea unele femei sunt de parere ca nici nu exista.
Cum il pot stimula...
Daca vrei sa "explorezi" singura, iata cea mai buna metoda: stand pe vine, pe marginea unui scaun sau intinsa pe pat, introdu in vagin degetul lubrifiat si apoi curbeaza-l spre abdomen. Daca doresti, poti sa folosesti, in loc de deget, o jucarie erotica usor curbata. Atunci cand este stimulat punctul G, senzatia va fi una intensa, unica si te poate face sa ejaculezi. Da! Si femeile ejaculeaza!
Pe durata excitarii, zona dintre uretra si vagin se umple cu lichid; peretii vaginului, in mod normal ar trebui sa retina fluidul, dar atunci cand esti excitata, sangele pompeaza in punctul G, ceea ce il face sa devina ferm. Nu te speria insa! Cantitatea de lichid nu va fi una insemnata. Daca folosesti diferite obiecte pentru a stimula punctul G, poti bloca uretra si astfel se previne ejacularea. Nu se intampla tuturor, dar ejacularea feminina este ceva normal, nu trebuie sa te impacientezi!
Atunci cand punctul G iti este stimulat, exista posibilitatea sa ai impresia ca iti vine sa urinezi, dar stai linistita! Aceasta impresia nu va dura decat cateva secunde, fiind urmata de una de placere intensa!
In cazul in care vrei ca iubitul tau sa iti stimuleze punctul G, stai intinsa pe spate, lasa-l pe el sa introduca un deget in vagin (de preferat cel aratator sau cel inelar), acoperind cu palma zona pubiana. Pe masura ce introduce degetul, partenerul tau va putea "pipai" o zona total diferita de cea a vaginului, facand miscari de "dute-vino".
Descoperit acum aproximativ 60 de ani de catre sexologul german Ernest Grafenberg, punctul G a starnit, de-a lungul timpului, multe dezbateri intre sexologi si nu numai. Sa vedem, totusi, ce este acest punct G care ne da batai de cap atat noua, femeilor, cat si iubitilor nostri.
Unde este localizat...
Aceasta zona erogena, sub forma unei boabe de mazare, este constituita dintr-o masa musculara cu mai multi nervi. Punctul G este localizat la aproximativ cinci centimetri in interiorul vaginului spre abdomen, in spatele osului pubian (intre uretra si vagin) - distanta variaza in functie de fiecare dintre noi. Este dificil de localizat si de aceea unele femei sunt de parere ca nici nu exista.
Cum il pot stimula...
Daca vrei sa "explorezi" singura, iata cea mai buna metoda: stand pe vine, pe marginea unui scaun sau intinsa pe pat, introdu in vagin degetul lubrifiat si apoi curbeaza-l spre abdomen. Daca doresti, poti sa folosesti, in loc de deget, o jucarie erotica usor curbata. Atunci cand este stimulat punctul G, senzatia va fi una intensa, unica si te poate face sa ejaculezi. Da! Si femeile ejaculeaza!
Pe durata excitarii, zona dintre uretra si vagin se umple cu lichid; peretii vaginului, in mod normal ar trebui sa retina fluidul, dar atunci cand esti excitata, sangele pompeaza in punctul G, ceea ce il face sa devina ferm. Nu te speria insa! Cantitatea de lichid nu va fi una insemnata. Daca folosesti diferite obiecte pentru a stimula punctul G, poti bloca uretra si astfel se previne ejacularea. Nu se intampla tuturor, dar ejacularea feminina este ceva normal, nu trebuie sa te impacientezi!
Atunci cand punctul G iti este stimulat, exista posibilitatea sa ai impresia ca iti vine sa urinezi, dar stai linistita! Aceasta impresia nu va dura decat cateva secunde, fiind urmata de una de placere intensa!
In cazul in care vrei ca iubitul tau sa iti stimuleze punctul G, stai intinsa pe spate, lasa-l pe el sa introduca un deget in vagin (de preferat cel aratator sau cel inelar), acoperind cu palma zona pubiana. Pe masura ce introduce degetul, partenerul tau va putea "pipai" o zona total diferita de cea a vaginului, facand miscari de "dute-vino".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)