Dragobete, Valentine's Day. Istorie si Traditii

MAI MULT DESPRE: dragobete, iubire, logodna, Valentines DayDragobetele si Valentine's Day sunt doua sarbatori care semnifica in mare parte acelasi lucru, dar care provin din doua culturi diferite. Dragobetele, fiul Babei Dochia, este sarbatorit pe 24 februarie, in timp ce Sfantul Valentin a fost un preot care a trait in secolul al doilea si care se sarbatoreste pe 14 februarie.

Conform site-ului ro.wikipedia.org, entitate magica asemanatoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferentiaza de blajinitatea Sfantului Valentin din traditia catolica, fiind un barbat chipes, un neastamparat si un navalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un petitor si un nas al animalelor, romanii au transfigurat Dragobetele in protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, asa cum si pasarile "se logodesc" in aceasta zi.

In aceasta zi satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si de zicala : Dragobetele saruta fetele. Sunt multe credintele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat. Imbracati de sarbatoare, fetele si flacaii se intalneau in fata bisericii si plecau sa caute prin paduri si lunci, flori de primavara. In sudul Romaniei (Mehedinti), fetele se intorceau in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna.

Nici oamenii mai in varsta nu stateau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua in care trebuiau sa aiba grija de toate orataniile din ograda, dar si de pasarile cerului. in aceasta zi nu se sacrificau animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari strangeau de cu seara ultimele ramasite de zapada, numita zapada zanelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste.

O alta traditie spune ca Dragobetele a fost transformat intr-o buruiana, numita Navalnic de Maica Precista, dupa ce nesabuitul a indraznit sa ii incurce si ei cararile.

De partea cealalta il gasim pe Sfantul Valentin, un preot care in timpul domniei imparatului Claudiu al II-lea a fost condamnat la moarte. Se pare ca preotul Valentin era singurul care ii ajuta pe tineri sa se casatoreasca in secret, dupa ce imparatul a interzis casatoriile si logodnele in Roma, considerand ca soldatii necasatoriti se luptau mai bine decat cei casatoriti.

Ultimele cuvinte pe care a mai avut putere sa le spuna Valentin inainte sa moara au fost "al tau Valentin", cuvinte care au fost notate de fiica lui Asterius si care au devenit, mai tarziu, motivatia pentru scrisorile si felicitarile de Ziua Indragostitilor.

In 496, papa Gelasius a oficializat data de 14 februarie ca ziua Sfantului Valentin. Treptat, 14 februarie a devenit ziua in care se facea schimb de mesaje de dragoste, iar Valentin a devenit sfantul patron al indragostitilor. Ziua era sarbatorita prin trimiterea de cadouri cu mesaje de dragoste.
Traditii de Dragobete

In trecut Dragobetele era ziua in care fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti".

Pe de alta parte in dimineata aceleiasi zi, fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau pe cap cu apa astfel rezultata, crezand ca vor avea parul si tenul mult mai frumos si mai proaspat. De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete.

Un alt crez legat de aceasta zi era acela ca de Dragobete pasarile migratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca ciuburile. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.

De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate) sau fetele si baietii faceau fratii de sange.

In padure, in jurul focurilor aprinse, se intalneau tinerii baieti si fete din sat. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e "nascuta din surasul zanelor") si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie.

La pranz, fetele incepeau sa coboare spre sat in fuga, in sudul Romaniei aceasta goana fiind numita "zburatorit". Fiecare baiat urmarea fata care ii placea. Daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul urmaritor, atunci avea loc o sarutare mai indelungata in vazul tuturor. Sarutul era logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne veneau inaintea logodnelor adevarate.

Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete ca sa fie dragastoase tot anul si mai aveau grija sa dea mancare buna orataniilor din curte, pasarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificata la Dragobete. De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.
Ce se intampla de Valentine's Day?

Se spune ca, daca ai gasit o manusa de Valentine's Day, cu siguranta cel care a pierdut-o iti va fi sot. Conform traditiei, daca pe deasupra ta zboara o vrabie, te vei casatori cu un barbat sarac, dar vei fi foarte fericita, iar daca vei vedea un sticlete, sotul tau va fi bogat.

De asemenea, primul nume de barbat pe care il auzi in ziua de 14 februarie va fi numele viitorului tau sot. In ziua de Sfantul Valentin, cei care lucreaza la construirea unei biserici spun rugaciuni si se spovedesc. In dimineata acestei zile, se pune agheasma in apa, pentru ca toate animalele de casa sa bea din ea, iar daca Sfantul Valentin pica lunea, gospodarii nu pun closca in nicio zi de luni de peste an.

Cei credinciosi sau superstitiosi aleg sa manance o singura data in aceasta zi si nu gatesc cu grasime. Mai mult decat atat, daca porumbeii salbatici se intorc pe 14 februarie, este semn de primavara.

Asa cum se stie Valentine's Day este o sarbatoare imprumutata. Sarbatorita in multe dintre tarile lumii, Valentine's Day are semnificatii diferite si "beneficiaza" de traditii diferite.

Columbienii, spre exemplu, sarbatoresc iubirea in a treia zi de vineri si cea de-a treia zi de sambata ale lunii septembrie. La ei sarbatoarea se numeste Ziua Prietenului Secret. In aceasta zi, fiecare locuitor isi alege un prieten caruia ii face un cadou secret. In Brazilia, ziua iubirii se celebreaza pe 12 iunie, cu o zi inaintea zilei Sfantului Anton, sfantul casatoriei. Omologul Sfantului Anton in calendarul turcilor este Sfantul Gregor, care se serbeaza pe 4 noiembrie.

In ceea ce-i priveste pe locuitorii din Germania, care sunt prin definitie pragmatici, a devenit deja o obisnuinta ca tanarul sa vina la iubita lui cu un buchet de trandafiri. In Italia, pe 14 februarie avea loc Festivalul Primaverii. Totul se petrecea in aer liber, se asculta muzica si se citeau poezii. In Torino, exista obisnuinta ca tinerii sa-si anunte logodna in aceasta zi.

Intr-un orasel din Marea Britanie, in aceasta zi, cei mai fericiti sunt copiii. Aici exista o legenda conform careia in ziua de Sfantul Valentin, un barbat pe nume Jack Valentin impartea fiecarui copil dulciuri si cadouri. Pe de alta parte, in Slovenia, legenda spune ca pe 14 februarie incep sa cresca plantele si florile si, de asemenea, se crede ca in aceasta zi se casatoresc pasarile. Omologul Sfantului Valentin la sloveni este ziua de 12 martie.

Pentru locuitorii din Tara Galilor, ziua iubirii este 25 ianuarie. Atunci galezii il comemoreaza pe Sf. Dwynwen, sfantul patron al indragostitilor. Asa cum la noi exista Dragobetele, in Danemarca si Norvegia exista asa numitul Valentinsdag. Nu este o sarbatoare foarte importanta, putin sunt cei care-si amintesc de aceasta zi si o petrec alaturi de cel drag.

Asa cum se stie, Franta este o tara traditionalista, ai carei locuitori cu greu accepta sa se vorbeasca alta limba pe teritoriul ei, cu atat mai putin sa imprumute o sarbatoare. Totusi recunosc intr-o oarecare masura ziua Sfantului Valentin si o sarbatoresc ca toti ceilalti.

Columbienii sarbatoresc iubirea in a treia zi de vineri si cea de-a treia zi de sambata ale lunii septembrie. La ei sarbatoarea se numeste Ziua Prietenului Secret. In aceasta zi, fiecare locuitor isi alege un prieten caruia ii face un cadou secret. In Brazilia, ziua iubirii se celebreaza pe 12 iunie, cu o zi inaintea zilei Sfantului Anton, sfantul casatoriei. Omologul Sfantului Anton in calendarul turcilor este Sfantul Gregor, care se serbeaza pe 4 noiembrie.

Cei care sparg cu adevarat tiparele sunt locuitorii din Asia. In aceste tari, pe 14 februarie, femeile sunt cele care fac cadouri barbatilor. Chiar si asa, reprezentantele sexului frumos nu raman necadorisite. O luna mai tarziu, pe 14 martie, in Asia se sarbatoreste asa numita Zi Alba. Acum le revine barbatilor datoria sa daruiasca ceva femeilor. Pentru aceasta zi, exista si preparate specifice: bezele si ciocolata alba.